Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acido-résistance)
1. rezistenţă a unor materiale, corpuri etc. la acţiunea agresivă a acizilor.
2. proprietate a unor bacterii colorate cu anilină de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinie)
1. animal marin inferior, din încrengătura celenteratelor, cu gura înconjurată de tentacule frumos colorate, fixat pe stânci; anemonă-de-mare.
Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (germ. Agfacolor, nume comercial)
1. procedeu ~ = procedeu de fotografiere sau de cinematografiere a unei imagini colorate prin suprapunerea a trei straturi fotosensibile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amaryllis)
1. plantă erbacee cu bulb şi cu flori mari, colorate.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. armoiries)
1. ansamblu de semne heraldice alcătuite din semne colorate, distinctive și simbolice, atribuite familiilor nobiliare, corporațiilor etc. și mai rar la indivizi; blazon.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. aster)
1. (bot.) plantă erbacee decorativă, cu flori colorate în diferite tonuri de roz şi violet, și care seamănă cu o stea; (pop.) steluţă.
2. (biol.) figură în formă de stea a cromozomilor în cariochineză; astrosferă.