Dictionar

Rezultate principale (Combina.):

Combina

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. combiner, lat. combinare)

1. tr. a îmbina, a împreuna.

2. (fam.) a plănui în gând; a urzi.

3. tr., refl. a (se) uni printr-o reacţie chimică, dând naştere unui corp compus.


Combină

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. combine, rus. kombain)

1. maşină de lucru complexă care efectuează simultan mai multe operaţii.

2. ~ muzicală = set de aparate (tuner, pick-up, casetofon, amplificator de putere) montate într-un corp comun.


Rezultate secundare (Combina.):

Autocombină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + combină)

1. mașină agricolă autopropulsată care îndeplinește simultan mai multe operații, precum ar fi seceratul și treieratul; combină autopropulsată.


Combinabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. combinable)

1. care se poate combina; capabil fie combinat.

2. (antonim) necombinabil.


Combinare

Parte de vorbire: s.
Origine: (combina)

1. acţiunea de a (se) combina.

2. (mat.; pl.) totalitatea grupurilor care se pot forma cu un număr de elemente date, astfel încât fiecare grup conţină sau numai elemente diferite între ele, sau numai elemente identice.


Combinat 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. kombinat, fr. combinat)

1. complex care reuneşte mai multe ramuri ale industriei şi în care produsele uneia dintre ele servesc celorlalte ca materie primă, semifabricată etc.

2. ~ sportiv = ansamblu de mai multe terenuri, săli de gimnastică etc., unde se practică diferite sporturi.


Combinat 2, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combiné)

1. format din mai multe elemente deosebite.

2. (chim.; despre corpuri) compus.

3. s. f. întrecere sportivă (de schi) din două sau trei probe.

4. alpină = probă compusă din coborâre, slalom uriaş şi special; nordică = întrecere compusă din sărituri de pe trambulină şi o probă de fond.


Combinaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT combinatio

2. FR combination

3. EN combination

4. DE Kombination; Zusammenstellung

5. RU комбинaция

6. HU kombináció, összeállítás


Acvaterariu

Parte de vorbire: s.
Origine: (acva/riu/ + terariu)

1. combinaţie între un acvariu şi un terariu.


Aeromaritim, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aéromaritime)

1. indică un transport care combină aviația și marina; aeronaval.


Afinitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affinité, lat. affinitas)

1. potrivire, asemănare, apropiere.

2. proprietate a substanţelor de a se combina între ele.

3. (bot.) înrudire, apropiere generică.

4. (jur.) înrudire prin alianţă.


Albuminat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albuminate)

1. combinaţie a unei albumine cu oxizi metalici; metaproteină.


Aldoximă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. aldoxime)

1. combinaţie organică rezultată din condensarea unei aldehide cu hidroxilamina.


Alfabet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alphabet, lat. alphabetum)

1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convenţională, care redau sunetele de bază ale unei limbi.

2. ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinaţiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convenţional cu semnele în relief pentru nevăzători.

3. (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.

4. (fig.) minimum de cunoştinţe (necesare).