Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (cineclub + -ist)
1. membru al unui cineclub, asociație care urmărește răspândirea culturii cinematografice și care organizează proiecția și comentarea anumitor filme.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (gazetar + -ie)
1. activitatea de culegere, verificare, comentare și publicare de fapte în mass-media, pentru a le aduce în atenția publicului; profesiunea celui care colaborează la o gazetă; ziaristică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (interpreta)
1. acțiunea de a interpreta; comentare, explicare.
2. comentare și explicare critică a unui text (vechi).
3. act creator prin care se redă prin mijloace adecvate conținutul unei lucrări dramatice, coregrafice, muzicale sau a unui scenariu cinematografic.
4. operație logică prin care variabilele dintr-o formulă sunt înlocuite cu valori corespunzătoare lor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. journalisme)
1. activitatea de colectare, verificare, comentare și publicare în mass-media a unor fapte, pentru a le aduce în atenția publicului; gazetărie, ziaristică.
2. profesia celor care exercită meseria de jurnalist; stare legată de această profesie.
3. (înv.) totalitate a jurnalelor dintr-o țară, regiune, etc. sau perioadă.
4. (rar) mod gazetăresc de prezentare a faptelor și evenimentelor.
5. ~ de investigație = gen jurnalistic care necesită o muncă îndelungată și complexă de verificare încrucișată sau care se ocupă de fapte a căror colectare poate fi împiedicată de terți interesați de nedezvăluirea lor.
6. ~ participativ = activitate jurnalistică care face apel la public pentru culegerea și elaborarea de informații.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr interpretation; lat interpretatio, -onis)
1. acțiunea de a interpreta și rezultatul ei; comentare, explicare, explicație, interpretare.
2. acțiunea de a traduce și rezultatul ei; traducere.
3. (var.) (înv.) interpretațiune.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (vb. interpreta)
1. I. (despre un lucru, un fenomen etc.) căruia i s-a dat un anumit sens.
2. (despre un text) comentat și explicat.
3. (despre o operă muzicală, dramatică, literară etc.) al cărui conținut a fost redat prin mijloace adecvate.
4. (despre un rol într-o piesă, întru-un film etc.) jucat.
5. (despre o bucată muzicală) cântat.
6. II. acțiunea de a interpreta și rezultatul ei; comentare, explicare, explicație, interpretare.