cineclubist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (cineclub + -ist)

1. membru al unui cineclub, asociație care urmărește răspândirea culturii cinematografice și care organizează proiecția și comentarea anumitor filme.

gazetărie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (gazetar + -ie)

1. activitatea de culegere, verificare, comentare și publicare de fapte în mass-media, pentru a le aduce în atenția publicului; profesiunea celui care colaborează la o gazetă; ziaristică.

interpretare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (interpreta)

1. acțiunea de a interpreta; comentare, explicare.
2. comentare și explicare critică a unui text (vechi).
3. act creator prin care se redă prin mijloace adecvate conținutul unei lucrări dramatice, coregrafice, muzicale sau a unui scenariu cinematografic.
4. operație logică prin care variabilele dintr-o formulă sunt înlocuite cu valori corespunzătoare lor.

jurnalism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. journalisme)

1. activitatea de colectare, verificare, comentare și publicare în mass-media a unor fapte, pentru a le aduce în atenția publicului; gazetărie, ziaristică.
2. profesia celor care exercită meseria de jurnalist; stare legată de această profesie.
3. (înv.) totalitate a jurnalelor dintr-o țară, regiune, etc. sau perioadă.
4. (rar) mod gazetăresc de prezentare a faptelor și evenimentelor.
5. ~ de investigație = gen jurnalistic care necesită o muncă îndelungată și complexă de verificare încrucișată sau care se ocupă de fapte a căror colectare poate fi împiedicată de terți interesați de nedezvăluirea lor.
6. ~ participativ = activitate jurnalistică care face apel la public pentru culegerea și elaborarea de informații.

interpretație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr interpretation; lat interpretatio, -onis)

1. acțiunea de a interpreta și rezultatul ei; comentare, explicare, explicație, interpretare.
2. acțiunea de a traduce și rezultatul ei; traducere.
3. (var.) (înv.) interpretațiune.

interpretat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (vb. interpreta)

1. I. (despre un lucru, un fenomen etc.) căruia i s-a dat un anumit sens.
2. (despre un text) comentat și explicat.
3. (despre o operă muzicală, dramatică, literară etc.) al cărui conținut a fost redat prin mijloace adecvate.
4. (despre un rol într-o piesă, întru-un film etc.) jucat.
5. (despre o bucată muzicală) cântat.
6. II. acțiunea de a interpreta și rezultatul ei; comentare, explicare, explicație, interpretare.