Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commentaire, lat. commentarius)
1. apreciere critică a unei probleme, a unui eveniment etc.; analiză, explicare.
2. (peior.) interpretare răuvoitoare a faptelor sau a spuselor cuiva.
3. interpretare a unei opere literare, istorice etc.
5. (inform.) text explicativ care însoţeşte un program pentru a-l face mai clar, dar fără influenţă asupra algoritmului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + comentariu)
1. comentariu de dimensiuni reduse.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f., III. s.f. pl., IV. s.m.
Origine: (fr. brahmane)
1. I. referitor la brahmanism; brahmanic.
2. II. membru al castei preoţeşti, prima dintre cele patru caste indiene.
3. III. imnuri vedice şi comentariul lor; comentarii ale vedelor cuprinzând şi numeroase tradiţii şi legende populare.
4. IV. unul dintre cei patru preoți din India care celebrau sacrificiul vedic; brahmin, bramin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bref)
2. s. n. comentariu de mici dimensiuni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cartouche)
1. tub metalic sau de carton care conţine încărcătura de exploziv şi proiectilul unei arme de foc.
2. piesă de hârtie care conţine un exploziv.
3. filtru de hârtie împăturită într-un anumit mod (mai ales la carburatoare).
4. ~ filtrant = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se ataşează la o mască de gaze.
5. loc rezervat comentariului, titlului sau altor date dintr-un desen, o hartă, un tablou; motiv ornamental, chenar care încadrează un text, un titlu, un cuvânt; textul însuşi.
6. ambalaj-tip cu mai multe pachete de ţigări sau sticle de băutură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chronique, lat. chronica)
1. scriere în care sunt consemnate strict cronologic evenimente din viaţa unui popor; letopiseţ, anale.
2. (p. ext.) gen de roman conceput ca un document de epocă, în sensul de istorie a moravurilor, de obicei contemporane autorului.
3. articol de ziar sau de revistă care comentează evenimentele la ordinea zilei.
4. ~ literară = analiză a fenomenului literar în care se exprimă judecăţi de valoare.
5. comentariu răutăcios în legătură cu viaţa cuiva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., it. glosa, fr. glose, germ. Glosse)
1. explicația unui text obscur sau a unui cuvânt greu de înțeles.
2. comentariu, notă la un text.
3. poezie cu formă fixă ale cărei versuri din prima strofă sunt comentate pe rând în câte o strofă următoare, ultima strofă conținând aceleași versuri ca și prima, însă în ordine inversă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + comentariu)
1. comentariu de dimensiuni reduse.