Rezultate secundare (Comic,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. comique, lat. comicus, gr. komikos)
1. adj. propriu comediei, referitor la comedie.
2. care stârneşte râsul; hazliu, vesel, ridicol.
3. s. n. categorie estetică, ceea ce provoacă râsul într-o operă dramatică.
4. s. m. actor care interpretează roluri de comedie.
Parte de vorbire: s.f. (familiar)
Origine: (comic + -ărie)
1. faptă, situație care provoacă râsul; caraghioslâc.
2. gest (sau grimasă) care provoacă râsul.
3. (depr.) manifestare comică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. comicità)
1. calitatea de a fi comic, capacitatea de a stârni râsul; caracter comic.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (comic + -log)
1. specialist în arta comică; actor de comedie.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (comic + -os)
1. I. care provoacă râsul; comic, hazliu.
2. II. actor de comedie; comedian, (înv.) comediant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. comics)
1. broşură, carte cu întâmplări prezentate sub formă de benzi desenate; înseşi aceste benzi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amérospore)
1. spor unicelular, la ascomicete.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amusant)
1. care amuză, provoacă veselie și râs prin cuvinte sau comportament; comic, hazliu.
2. care ocupă în mod plăcut mintea, care distrează.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antimasque)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apothécium)
1. organ reproducător, la ascomicete şi licheni, în care se formează ascele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archicarpe)
1. organ reproducător femel al ascomicetelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. arlecchino, fr. arlequin)
1. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască şi un costum pestriţ.
2. s. n. panou lateral şi draperie care încadrează deschiderea scenei.
3. fiecare dintre reflectoarele laterale din faţa scenei.