Rezultate secundare (Comisă):
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. commissaire, rus. komissar)
1. persoană însărcinată cu funcții speciale și temporare.
2. persoană care verifică dacă un eveniment sportiv se desfăsoară conform regulamentului.
3. ofiţer de poliţie, şef al unui comisariat sau al unui birou de poliţie.
4. delegat, împuternicit (într-o funcţie, într-un rang).
5. reprezentant diplomatic cu rang de ambasator.
6. membru al unei comisii internaţionale cu caracter tehnic.
7. (în fosta U.R.S.S., până în 1946) persoană împuternicită de guvern cu îndeplinirea unei munci politice; membru al guvernului.
8. comandant al unui comisariat militar.
9. ~ de bord = responsabil, la bordul unui pachebot, de servicii pentru pasageri, de realimentare etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commissariat, rus. komissariat)
1. secţie a unei poliţii orăşeneşti condusă de un comisar; localul în care funcţionează (cf. terminologiei exsovietice).
2. organ de conducere militară locală care ţinea evidenţa situaţiei militare a cetăţenilor.
3. instituţie sovietică condusă de un comisar (3).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. brigandage)
1. furt sau jaf armat, crimă comisă cu violență, cel mai adesea, de răufăcători adunați în bande; (prin ext.) act necinstit, furt major; tâlhărie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. questure, lat. quaestura)
1. demnitatea şi funcţia de chestor în vechea Romă.
2. organ poliţienesc superior unui comisariat.
3. local, sediu al acestui organ.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. commissaire, rus. komissar)
1. persoană însărcinată cu funcții speciale și temporare.
2. persoană care verifică dacă un eveniment sportiv se desfăsoară conform regulamentului.
3. ofiţer de poliţie, şef al unui comisariat sau al unui birou de poliţie.
4. delegat, împuternicit (într-o funcţie, într-un rang).
5. reprezentant diplomatic cu rang de ambasator.
6. membru al unei comisii internaţionale cu caracter tehnic.
7. (în fosta U.R.S.S., până în 1946) persoană împuternicită de guvern cu îndeplinirea unei munci politice; membru al guvernului.
8. comandant al unui comisariat militar.
9. ~ de bord = responsabil, la bordul unui pachebot, de servicii pentru pasageri, de realimentare etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commissariat, rus. komissariat)
1. secţie a unei poliţii orăşeneşti condusă de un comisar; localul în care funcţionează (cf. terminologiei exsovietice).
2. organ de conducere militară locală care ţinea evidenţa situaţiei militare a cetăţenilor.
3. instituţie sovietică condusă de un comisar (3).
Parte de vorbire: adv.
Origine: (fr. en-avant)
1. greşeală comisă de un jucător la rugbi constând în trecerea mingii în direcţia înainte cu mâna.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Luft)
1. spaţiu liber dintre două elemente situate foarte aproape unul de altul.
2. (sport) greşeală comisă de un jucător care şutează pe lângă minge, puc etc.