Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. ricin, lat. ricinus, germ. Rizinus)
1. (bot.) plantă oleaginoasă cu frunze mari, strălucitoare, cu flori roșietice, din semințele căreia se extrage un ulei, folosit ca lubrifiant și purgativ (Ricinus communis); căpușă.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT communis; vulgaris; trivialis
2. FR commun; vulgaire; trivial
4. DE gemein; gewöhnlich; überall vorkommend
5. RU обыкновенный; вульraрный; тривиaльный; повсеместный
6. HU közös; közönséges; durva; vulgáris
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR oïdium des crucifères
3. EN powdery mildew of. c. rucifers
4. DE Mehltau der Kreuzblütler
5. RU мучнистaя росa крестоцветных культур
6. HU káposztafélék lisztharmata
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Echter Mehltau des Mohns
6. HU máklisztharmat