compartiment

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. compartiment)

1. încăpere dintr-un spațiu împărțit în mai multe subunități, separată cu pereți despărțitori etc.
2. diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane.
3. sferă, sector, domeniu (de activitate).

compartimenta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. compartimenter)

1. a împărți în compartimente.

compartimentaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. compartimentage)

1. acțiune de compartimentare; separare în entități închise și disjuncte; rezultat al acestei acțiuni.

compartimental, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. compartimental)

1. referitor la un compartiment; care reflectă o diviziune în compartimente.

compartimentare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (compartimenta)

1. acțiunea de a compartimenta și rezultatul ei; împărțire în compartimente; compartimentaj.

afterpic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. afterpeak)

1. compartimentul cel mai apropiat de pupă al unei nave.

amonit 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ammonite)

1. cefalopod fosil cu cochilia în spirală, compartimentată.

antecameră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după it. anticamera)

1. compartiment al camerei de combustie a unui motor în care se injectează combustibilul.

auricul 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auricule, lat. auricula)

1. fiecare dintre cele două compartimente superioare ale inimii; atrium (3).

balast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. ballast)

1. lest (nisip, pietriș) care asigură stabilitatea unei nave, a unei mașini agricole sau reglarea altitudinii unui balon.
2. compartiment etanș al unui submarin care asigură scufundarea sau ridicarea submarinului la suprafață.
3. (fig.) ceea ce este inutil, de prisos.
4. strat de pietriș folosit ca pat pentru așezarea traverselor unei linii ferate; amestec de pietriș și de nisip la diferite construcții.

banchetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banquette)

1. bancă mică fără spetează; canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată.
2. suprafață orizontală, platformă pe un taluz ori la baza lui, spre a-i spori stabilitatea.
3. rambleu format din excedentul de material excavat.
4. fâșie orizontală de-a lungul unui terasament.
5. (echit.) obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă.
6. ~ litorală = platformă de abraziune îngustă la piciorul unei faleze.