Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arène, lat. arena)
1. loc circular acoperit cu nisip (sau rumeguş), în mijlocul unui amfiteatru, circ etc.
2. suprafaţă de teren din complexul unui stadion, dintr-o sală de sport în care au loc competiţiile.
3. sediment continental neconsolidat, din roci dezagregate.
4. (fig.) domeniu, sferă a unei activităţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. plaquette)
1. volum mic cu un număr redus de pagini; culegere de versuri.
2. medalie modelată pe o singură faţă, care se oferă de obicei ca premiu în competiţiile sportive.
3. ~ sangvină = trombocit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. record)
1. s. n. performanţă constatată oficial, care întrece toate rezultatele obţinute până la o anumită dată în competiţiile de acelaşi gen.
2. rezultat superior celor obşinute anterior.
3. adj. care constituie un nivel superior, excepţional.