Dictionar

Rezultate secundare (Componentele):

Austroneziană

Parte de vorbire: adj.
Origine: (austr[aliană] + [mela]neziană, cf. fr. austronésienne)

1. (sintagmă) limbă ~ = fiecare din componentele uneia din cele trei familii de limbi vorbite în oceania, alături de cea australiană și papua.

2. (lingvistică) se referă la o familie de limbi vorbite în Madagascar, Asia de Sud-Est, Oceanul Pacific și Taiwan.


Cip 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. chip)

1. bucată mică de material semiconductor pe care se formează simultan componentele unui circuit integrat.


Dicţionar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dictionnaire, lat. dictionarium)

1. lucrare lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi sau ale unui sector al acesteia, aranjate în aceeaşi limbă sau într-o limbă străină.

2. listă alfabetică de termeni, cu explicaţiile necesare, aparţinând unei anumite ştiinţe, arte etc.

3. (inform.) listă a unui fişier conţinând în ordine indicaţii despre componentele acestuia; listă conţinând cuvinte-cheie şi interpretarea lor.


Filtra

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. filtrer)

1. a trece un lichid printr-un filtru, pentru a-l separa de corpurile străine în suspensie, de impurități, de microbi etc.

2. a selecta radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații.

3. a opri cu un filtru o parte dintre componentele monocromatice ale luminii incidente.

4. refl. (despre lumină) a pătrunde printr-o perdea etc.


Geochimie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. géochimie)

1. știință care studiază, cu ajutorul metodelor geologice și chimice, componentele și transformările elementelor chimice care alcătuiesc zonele adânci și de suprafață ale globului terestru.


Ictus

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. ictus)

1. accent care cade pe una din componentele unui picior metric.

2. partea cea mai reliefată a unui motiv melodic, asupra căreia cade accentul.

3. (med.) atac morbid, subit; şoc.