OK
X
comprehensibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. compréhensible)
1.
care
se
poate
înțelege
ușor;
inteligibil.
comprehensibilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. compréhensibilité)
1.
însușirea
de
a
fi
comprehensibil.
abscons, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abscons, lat. absconsus)
1.
care
este
greu
de
înțeles;
obscur;
abstrus.
2.
(antonime)
clar,
comprehensibil.
comprehensibilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. compréhensibilité)
1.
însușirea
de
a
fi
comprehensibil.
decoda
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. décoder)
1.
a
descifra
un
mesaj
transmis
pe
baza
unui
cod;
a
decodifica.
2.
a
descoperi
cheia
de
codare
a
unui
text
pentru
a-l
face
comprehensibil.
3.
(prin
ext.)
a
înțelege
sensul
unei
afirmații,
intenția
acesteia;
a
pătrunde.
4.
(anton.)
a
coda,
a
codifica.
decodaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. décodage)
1.
acțiunea
de
a
decoda,
de
a
descoperi
cheia
de
codificare
a
unui
text
pentru
a-l
face
comprehensibil;
decodare.
ilizibilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. illisibilité)
1.
starea
a
ceea
ce
este
ilizibil.
2.
faptul
de
a
fi
ilizibil,
indescifrabil
sau
greu
de
citit.
3.
(figurat)
caracter
a
ceea
ce
este
de
neînțeles,
confuz,
încurcat.
4.
(antonime)
lizibilitate,
comprehensibilitate,
inteligibilitate.
incomprehensibilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. incompréhensibilité)
1.
însușirea
de
a
fi
incomprehensibil.