amonificare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. ammonisation)

1. proces de formare a amoniacului prin descompunerea proteinelor și a altor compuși organici din sol sub acțiunea microorganismelor.

amoniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: fr. ammonium)

1. radical cu proprietăți de metal monovalent, din compunerea sărurilor amoniacale.

analiză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. analyse, gr. analysis)

1. metodă științifică de cercetare a realității, bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate în părțile lor constitutive.
2. examinare amănunțită a unei probleme, opere literare, a unui text.
3. în ultimă ~ = în concluzie, ca încheiere.
4. ~ matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor.
5. descompunere a unei substanțe, pentru a-i stabili compoziția chimică.
6. ~ corticală = funcție a cortexului prin care se desprind însușirile generale și cele specifice ale obiectelor și fenomenelor.

artilerie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. artileriia, fr. artillerie)

1. armă din compunerea forțelor armate cu guri de foc și instalații care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanță mare.

autotipie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autotypie)

1. procedeu fotochimic de executare a unui clișeu într-o singură culoare, nuanțele de umbră și lumină fiind reduse prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii.
2. clișeul obținut.

bilirubină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bilirubine)

1. pigment biliar de culoare roșie, rezultat din descompunerea hemoglobinei.