OK
X
acetilenic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acétylénique)
1.
(despre
compuși
chimici)
derivat
din
acetilenă.
2.
hidrocarburi
~ce
=
alchine.
amidină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amidine)
1.
denumire
generică
a
compușilor
derivați
din
amide.
amil 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amyle)
1.
radical
organic
monovalent
care
intră
în
compuși
amilici.
aminoalcool
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aminoalcool)
1.
denumire
a
compușilor
organici
cu
funcție
de
amină
și
de
alcool.
amonificare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. ammonisation)
1.
proces
de
formare
a
amoniacului
prin
descompunerea
proteinelor
și
a
altor
compuși
organici
din
sol
sub
acțiunea
microorganismelor.
amonit 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Ammonit)
1.
exploziv
constituit
din
azotul
de
amoniu
și
compuși
nitrici.