Dictionar

acetilenic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acétylénique)

1. (despre compuși chimici) derivat din acetilenă.
2. hidrocarburi ~ce = alchine.
 

amidină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amidine)

1. denumire generică a compușilor derivați din amide.
 

amil 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amyle)

1. radical organic monovalent care intră în compuși amilici.
 

aminoalcool

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aminoalcool)

1. denumire a compușilor organici cu funcție de amină și de alcool.
 

amonificare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. ammonisation)

1. proces de formare a amoniacului prin descompunerea proteinelor și a altor compuși organici din sol sub acțiunea microorganismelor.
 

amonit 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Ammonit)

1. exploziv constituit din azotul de amoniu și compuși nitrici.