amilazemie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amylasémie)

1. (med.) prezența sau concentrația de amilază în serul sanguin.

clearance

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. clearance)

1. raport între concentrația sangvină a unei substanțe și eliminarea ei prin urină.

dilua

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. diluer)

1. a reduce concentrația unei soluții.
2. (fig.) a micșora, a slăbi.

diluat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (dilua)

1. adj. (despre soluții) puțin concentrat.
2. (fig.; despre stil) dezlânat, prolix.
3. s. n. soluție căreia i s-a micșorat concentrația prin adăugare de solvent.

dispersie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dispersion, lat. dispersio)

1. împrăștiere, răspândire.
2. împrăștiere a unei substanțe în particule foarte fine într-un mediu solid, lichid sau gazos.
3. răspândire a semințelor, a plantelor.
4. (stat. mat.) expresie care măsoară concentrația unei mulțimi de valori în jurul unei valori medii.
5. fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeași armă și cu aceleași elemente de tragere nu se confundă.
6. descompunere a luminii în radiațiile monocromatice componente la trecerea printr-o prismă de sticlă.
7. (mat.) indicator numeric al împrăștierii valorilor unei variabile aleatorii față de valoarea medie.

hipoxie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hypoxie)

1. (med.) stare patologică în care țesuturile sunt lipsite de un aport adecvat de oxigen; anoxie.
2. (ecologie) fenomen care apare într-un mediu acvatic când concentrația de oxigen este redusă la un punct critic pentru organismele vii din acel mediu.