Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catégorie, lat. categoria, gr. kategoria)
1. noţiune fundamentală care exprimă proprietăţile şi relaţiile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii.
2. grup de fiinţe, obiecte, fenomene de acelaşi fel, sau asemănătoare între ele.
3. ~ socială = grup social care reuneşte parţial trăsăturile unei clase sociale.
4. grupă în cadrul unei ramuri sportive, stabilită, în raport cu greutatea corporală a concurenţilor, după performanţele realizate sau după vârstă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. classement)
1. acțiunea de clasare, de punere într-o anumită ordine; rezultatul acestei acțiuni.
2. repartiție pe clase.
3. atribuirea unui loc sau rang la ceva sau cuiva în funcție de meritul sau valoarea acestuia.
4. ordine a reuşitei concurenţilor într-o competiţie (sportivă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. photo-finish)
1. aparat care înregistrează automat, prin fotografiere, ordinea sosirii concurenţilor dintr-o probă sportivă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. starter)
1. s. m. cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă.
2. cel care dirijează circulația avioanelor pe un aerodrom.
3. s. n. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece.
4. dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. traîne)
1. viteză cu care aleargă concurenții într-o cursă atletică, ciclistică etc.
2. a duce ~a = a) a merge în urma unui grup de persoane; b) a conduce plutonul concurenților într-o cursă sportivă; ~ falsă = inițiativă aparentă a unui atlet, a unui ciclist, în scopul derutării adversarilor din cursă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. walk-over)
1. (sport) cursă în care nu participă decât un singur cal.
2. calificare a unui sportiv, rămas singur în competiţie prin neprezentarea sau eliminarea concurenţilor.