Dictionar

Rezultate secundare (Conductor):

Conductor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. conducteur, lat. conductor)

1. adj. (despre ţesuturi, vase etc.) care conduce.

2. adj., s. n. (corp, material) care prezintă conductibilitate (1).

3. ~ electric = piesă cu rezistenţă electrică mică, servind la realizarea circuitelor electrice.

4. s. m. f. funcţionar feroviar care controlează biletele călătorilor şi supraveghează ordinea în vagoane.

5. vatman; şofer.


Radioconductor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radioconducteur)

1. corp care, sub influenţa undelor electromagnetice, devine conductor de electricitate.


Superconductor

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. superconductor)

1. conductor electric de mare capacitate.


Amper

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ampère)

1. unitate de măsură a intensităţii curentului electric, intensitatea curentului constant de un volt care străbate un conductor cu rezistenţă de un ohm.


Ancoşă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. encoche)

1. crestătură de dimensiune redusă sau tăietură mică.

2. decupaj utilizat pentru reperare; marcaj servind drept reper.

3. (cinema.) decupare pe marginea filmelor cinematografice, care acţionează dispozitivul de schimbare a iluminării în porţiunea maşinii de copiat.

4. (electronică) canal într-o piesă metalică pentru a introduce conductorii electrici.


Bifilar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bifilaire, engl. biphilar)

1. (despre circuite) cu doi conductori separaţi.

2. (mec.; despre suspensii) cu două fire paralele.


Bus

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bus)

1. (inform.) cale de dirijare a informaţiilor.

2. conductor comun al mai multor circuite.


Cip 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. chip)

1. bucată mică de material semiconductor pe care se formează simultan componentele unui circuit integrat.


Cordon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cordon)

1. cingătoare (de stofă, de piele etc.)2. conductor electric de liţă, izolat şi strâns într-un înveliş protector.

2. corp fibros.

3. structură anatomică cilindrică lungă.

4. ~ litoral = fâşie îngustă de uscat rezultată din acumularea aluviunilor aduse de valuri şi de curenţii marini, care separă marea de un golf sau de o lagună; perisip.

5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală.

6. (arhit.) mulură orizontală pe un perete. II şir de posturi militare de pază; şir de soldaţi care păstrează ordinea în anumite poziţii.

7. ~ sanitar = totalitatea măsurilor de izolare la care este supusă o zonă bântuită de o contagiune; formaţie militară care asigură această izolare.