Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. abbazia)
1. instituție religioasă, cu statut special, condusă de un abate sau de o abatesă și care depinde de un episcop sau direct de Papă.
2. mănăstire catolică cu proprietăți și venituri condusă de un abate.
3. mănăstire catolică unde se află această instituție.
4. stăreție.
5. titlu cu domeniu ecleziastic atribuit unui abate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Agentur)
1. serviciu de informare, de spionaj în slujba unui stat străin, a unor interese străine.
2. casă de afaceri condusă de un agent (1); afacerile efectuate; agenţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambassade)
1. reprezentanţă diplomatică a unei ţări, condusă de un ambasador.
2. ansamblul agenţilor diplomatici; localul în care îşi desfăşoară activitatea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antipapisme)
1. stare a bisericii catolice condusă de un antipapă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. archidiocèse)
1. dieceză condusă de un arhiepiscop.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. bob/sleigh/)
1. sanie de metal foarte joasă şi îngustă, pentru două sau patru persoane, prevăzută în faţă cu două patine mobile, condusă cu ajutorul unui volan sau al unor „fise”, la concursuri pe pante special amenajate.
2. sport practicat cu această sanie; bobslei.