Dictionar

confina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. confiner)

1. intr. a se învecina (cu).
2. refl. a se închide, a se izola.
3. (fig.) a se limita la o singură ocupație, activitate; a se specializa.
 

confinare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. confina)

1. actul de a închide ceva sau pe cineva; rezultatul acestei acțiuni.
 

confinat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. confiné)

1. (despre aer, atmosferă etc.) închis, viciat, irespirabil.
 

claustromanie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. claustromanie)

1. claustrare voluntară la unii bolnavi.
2. (psihiatrie) atracție patologică pentru spații închise, confinate.