Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conifères, lat. conifer)
1. pl. ordin de arbori şi arbuşti cu frunze aciculare sau solzoase, (persistente), cu flori unisexuate în formă de conuri şi cu seminţe aripate.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR forêt de conifères; forêt résineuse
3. EN coniferous forest; coniferous wood; soft-wood forest
6. HU fenyőerdő, tűlevelű erdő, fenyves
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. abietacées)
1. (bot.) familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului; abietinee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acicole)
1. (micologie) care se dezvoltă pe frunzele aciculare ale coniferelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. araucariacées)
1. familie de conifere: araucaria.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cumène)
1. lichid aromatic în uleiurile eterice, izolat din diferite plante (cimbru, chimion) din răşina coniferelor şi din petrol, folosit în parfumerie şi ca solvent pentru lacuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cône, lat. conus)
1. corp rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul uneia dintre catetele sale; obiect cu o astfel de formă.
2. ~ vulcanic = partea exterioară, în formă de con, a unui vulcan; ~ de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos şi cade pe o suprafaţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. furanne)
1. combinaţie organică extrasă din răşina coniferelor, intermediar la sinteza maselor plastice şi în industria farmaceutică.