Parte de vorbire: s.
Origine: (consacra)
1. acţiunea de a (se) consacra; dedicare.
2. consfinţire, stabilire; (spec.) confirmare, recunoaştere a capacităţii, a meritelor cuiva într-un anumit domeniu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sanction, lat. sanctio)
1. confirmare a unui act de către o autoritate superioară celei care l-a emis.
2. aprobare, întărire, consfinţire.
3. măsură de constrângere aplicată ca urmare a nerespectării unei obligaţii asumate; (p. ext.) pedeapsă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sancționa)
1. acțiunea de a sancționa și rezultatul ei.
2. confirmare, aprobare, consfințire a unei legi, a unei dispoziții, a unui act.
3. aplicare a unei pedepse; pedepsire.
4. (prin ext.) dezaprobare (a cuiva sau a ceva).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (legifera)
1. acțiunea de a legifera și rezultatul ei; legiferat.
2. elaborare a unei legi; adoptare a legilor.
3. reglementare prin legi; consfințire prin lege.
5. (fig.) impunere a unor legi stricte.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (legifera)
1. elaborare a unei legi; legiferare.
2. adoptare a legilor; legiferare.
3. reglementare prin legi; legiferare.
4. consfințire prin lege; legiferare.
5. (figurat) impunere a unor legi stricte; legiferare.