Considera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. considérer, lat. considerare)

1. tr., refl. a (se) socoti, a (se) crede.

2. tr. a fi de părere.

3. a cerceta, a analiza.

4. a cinsti, a stima.

---

Considerabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. considérable)

1. însemnat, remarcabil, (foarte) mare.

---

Consideraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. considération, lat. consideratio)

1. stimă, respect.

2. motiv, considerent, raţiune.

3. a avea (sau a lua) în ~ = a ţine seama de..., a avea în vedere.

4. părere, reflecţie, idee.

---

Considerativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. considératif)

1. stare ~ă = stare sufletească de observare şi meditaţie.

---

Desconsidera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. déconsidérer)

1. a dispreţui (pe cineva).

---

Reconsidera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. reconsidérer)

1. a privi, a cerceta, a interpreta dintr-un punct de vedere nou.

---

Absolutiza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. absolutiser)

1. a atribui unui fapt, unei idei o valoare absolută.

2. a considera, în mod greșit, o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de complexul căreia îi aparține.

---

Abstracţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. abstraction, lat. abstractio)

1. noţiune, idee rezultată din procesul de abstractizare.

2. abstractizare.

3. a face ~ de = a nu lua în considerare.

---

Acaparant, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (acapara + -ant)

1. (persoană) care acaparează; acaparator.

2. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine o cantitate considerabilă de alimente, bunuri et cetera; acaparator.

3. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine lucruri care nu-i aparțin de drept; acaparator.

---

Acaparator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (după fr. accapareur)

1. (persoană) care acaparează; acaparant.

2. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine o cantitate considerabilă de alimente, bunuri et cetera; acaparant.

3. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine lucruri care nu-i aparțin de drept; acaparant.

---

Admisibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. admissible)

1. care poate fi admis; acceptabil.

2. califică pe cineva care a fost considerat demn de admisibilitate într-un examen sau concurs.

3. (antonime) inadmisibil, neadmisibil.

---

Adopţianist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adoptianiste)

1. (Evul Mediu) referitor la adopţianism, sectă eretică creștină care considera că Hristos era fiul adoptiv al lui Dumnezeu.

---