Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouddhisme)
1. religie asiatică, care, considerând viaţa un izvor de iluzii şi suferinţe, propovăduieşte renunţarea la orice plăceri şi atingerea repaosului absolut (nirvana) prin contemplare şi asceză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. criticisme)
1. denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând „critica cunoaşterii” drept condiţie prealabilă a oricărei cercetări filozofice.
2. tendinţă majoră în cultura modernă de autonomizare, de afirmare a raţionalităţii şi individualităţii.
3. tendinţa de a critica cu orice preţ, fără discernământ, de a exagera laturile negative ale lucrului criticat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fixisme)
1. concepție care neagă evoluția lumii vii, considerând că speciile de plante și de animale sunt invariabile.
2. teorie din sec. XIX potrivit căreia bazinele oceanice și blocurile continentale ar fi fost permanente și imobile de-a lungul trecutului geologic al Pământului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glossématique, engl. glossematics)
1. ramură a lingvisticii structuraliste care aplică în domeniul semanticii teoria pozitivismului logic, considerând limba ca un sistem de relaţii interne, ca obiect în sine.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intuitionnisme)
1. curent filozofic iraționalist care opune rațiunii intuiția, concepută ca o facultate analoagă cu instinctul, cu simțul artistic sau cu revelația divină, considerând că aceasta ar pătrunde nemijlocit în esența obiectelor.
2. orientare metodologică care nu acceptă logica drept știință ce precedă matematica, considerând că scopul acestora se reduce la construirea și intuirea formațiunilor matematice și logice.
3. curent idealist-subiectiv care susține că noțiunile morale nu pot fi fundamentale decât în mod intuitiv.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (după rus. механистический)
1. I. referitor la mecanicism, propriu mecanicismului.
2. materialism ~ = filozofie materialistă care explică toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice.
3. II. adept al mecanicismului (metodă de cunoaștere și de viziune asupra lumii, considerând lumea ca un mecanism).