Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adstrat)
1. totalitatea elementelor dintr-o limbă străină care se adaugă unui idiom după constituirea lui, ca rezultat al interferenţei lingvistice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. comparatif, lat. comparativus)
1. bazat pe comparaţie; pentru o comparaţie.
2. metodă ~ă = metodă de cercetare în lingvistica istorică, constând în reconstituirea faptelor de limbă din trecut, nescrise, prin compararea metodică a unor fapte corespunzătoare de mai târziu din diferite limbi existente; gramatică ~ă = disciplină care studiază, prin comparaţie, structura gramaticală a limbilor înrudite.
3. (gram.) grad ~ (şi s. n.) = formă a adjectivului şi a adverbului care exprimă superioritatea, inferioritatea sau egalitatea între mai multe obiecte.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cristallisation)
1. acțiunea de a (se) cristaliza și rezultatul ei; cristalizare.
2. fenomen prin care un corp trece în starea de cristal; transformare în cristal; constituirea unui corp cu structură cristalină.
3. (var.) (înv.) cristalizațiune.
4. (antonime) disoluție, dezagregare.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. fondateur)
2. I. care a participat la creație, la întemeierea a ceva; care constituie baza a ceva.
3. (despre o societate, un club etc.) membru ~ = unul dintre membrii care au contribuit la constituirea acesteia.
4. II. cel care a luat inițiativa de a crea, de a organiza (ceva); cel care a întemeiat, a pus bazele a ceva; întemeietor; ctitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. paléogéographie)
1. ştiinţă care studiază reconstituirea continentelor şi oceanelor în decursul istoriei geologice a Pământului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. palynologie)
1. ramură a botanicii care se ocupă cu studiul polenului şi al sporilor.
2. ştiinţă care se ocupă cu reconstituirea mediului fizic unde au evoluat omul şi societatea umană de la primele începuturi.