Rezultate secundare (Constitutivă):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. particule, lat. particula)
1. părticică de materie; corpuscul, microobiect.
2. (fiz.) ~ elementară = particulă constitutivă a materiei, care prezintă atât caracteristici corpusculare, cât și ondulatorii, comportându-se ca o entitate cu însușiri specifice.
3. element lexical și morfologic invariabil, care se atașează la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. protonique)
1. (fiz.) care ține de protoni, privitor la protoni (particulă elementară constitutivă a nucleului atomic, cu sarcină pozitivă).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. socialisme, germ. Sozialismus)
1. formațiune social-economică întemeiată pe proprietatea colectivă asupra mijloacelor de producție și de schimb, ca urmare a desființării claselor sociale.
2. concepție social-politică care susține îngrădirea proprietății private.
3. ~ științific = parte constitutivă a marxismului, care studiază structura și dinamica proceselor trecerii de la orânduirea capitalistă la cea comunistă; ~ utopic = ansamblu al concepțiilor premarxiste care susțineau necesitatea socialismului, dar nu cu argumente științifice, ci „raționale” și morale.
4. ansamblu de doctrine ale partidelor de stânga nemarxiste.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. substance, lat. substantia)
1. corp cu compoziție și structură chimică omogenă.
2. materie.
3. categorie filozofică desemnând esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, precum și ceea ce există de sine stătător.
4. substratul permanent al tuturor transformărilor.
5. (fig.) partea fundamentală, constitutivă a unui lucru; esență, esențial.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (brazdă + -ar)
1. parte a plugului, care taie brazda în plan orizontal.
2. (la mașinile de semănat) parte constitutivă care introduce semințele în pământ.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (vicios + -itate, cf. lat. vitiositas)
1. deficiență constitutivă sau funcțională; viciu.