Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérotechnique)
1. adj. referitor la aerotehnică.
2. s. f. disciplină care se ocupă cu studiul construcţiei aeronavelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrammatical)
1. care nu respectă principiile gramaticalităţii.
2. negramatical, neconform cu regulile construcției gramaticale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anacoluthe)
1. greşeală de gramatică constând în întreruperea construcţiei sintactice, în frază, cauzată de neconcordanţa dintre planul logic şi cel gramatical al enunţului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (a- + tematism)
1. metodă de compoziţie care neagă principiul clasic al construcţiei tematice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contreventement)
1. element de construcţie, grindă cu zăbrele, având rolul de a mări rezistenţa construcţiei la presiunea vântului, la trepidaţii etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fronton)
1. element arhitectonic format dintr-o cornişă de formă curbă sau triunghiulară, deasupra intrării principale a unui edificiu.
2. element arhitectural decorativ deasupra unei porţi ieşinde a construcţiei, a uşilor, ferestrelor etc.