Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. emprise)
1. lăţime totală a fâşiei de teren pe care se construieşte un terasament, un dig, un baraj.
2. influenţă, ascendent, autoritate morală.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (auto- + carosier)
1. muncitor specialist care construieşte caroserii.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. constructeur, lat. constructor)
1. (cel) care construiește, care știe și care practică arta de a construi.
2. (cel) care creează un mecanism complex și funcțional.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échafaudage)
1. construcţie provizorie, pentru lucrul la înălţime al muncitorilor.
2. (fig.) ansamblu de fapte, argumente, date etc. utile pe care se construieşte o operă, o teorie, o ipoteză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (foto1- + redresare)
1. transferare (foto)grafică a imaginii din planul unei fotograme în planul de proiecţie în care se construieşte o hartă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phrygane)
1. insectă nevropteră a cărei larvă, acvatică, construieşte în jurul ei o teacă din vegetale, nisip şi cochilii.