consumator de ciuperci (om)

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT mycophagus
2. FR consommateur des champignons; mycophage
3. EN mycophagist (man); mushroom-eater
4. DE Pilzesserin
5. RU rрибоед
6. HU gombafogyasztó (ember)

consumator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. consommateur)

1. persoană care face consumație într-un local public.
2. persoană care achiziționează produse pentru uz personal și nu pentru a le revinde.
3. cel care consumă, care folosește bunuri sau servicii pentru a produce ceva; aparat care consumă energie electrică.
4. (loc. nom.) ~ țintă = potențial client vizat de un mesaj comercial.
5. (loc. nom.) ~ final = consumator care folosește un bun sau serviciu pentru uzul său personal, în vederea satisfacerii directe a unei nevoi (nu este neapărat cel care achiziționează un bun sau un serviciu, ci cel care îl folosește).
6. (loc. nom.) ~ intermediar = consumator care folosește un bun sau un serviciu ca parte a unei activități de producție.
7. (antonim) producător.

bar 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. bar)

1. local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele.
2. tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc și se prepară băuturile.
3. mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri.
4. cabaret.

chelner

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (germ. Kellner)

1. bărbat care servește consumatorii într-un local local de consumație; ospătar.
2. (var.) chelnăr.

cinefag

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (din cine- + -fag; cf. fr. cinéfage)

1. (depr.) consumator de filme cinematografice.

client, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. client, lat. cliens)

1. plebeu roman care recunoștea patronajul unui patrician.
2. cumpărător al anumitor produse, consumator al unui local public.
3. cel care apelează la serviciile unui avocat, medic, croitor.
4. (loc. nom.) ~ final = client care obține un bun sau un serviciu în schimbul unor bani și al cărui scop nu este revânzarea.

consumator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. consommateur)

1. persoană care face consumație într-un local public.
2. persoană care achiziționează produse pentru uz personal și nu pentru a le revinde.
3. cel care consumă, care folosește bunuri sau servicii pentru a produce ceva; aparat care consumă energie electrică.
4. (loc. nom.) ~ țintă = potențial client vizat de un mesaj comercial.
5. (loc. nom.) ~ final = consumator care folosește un bun sau serviciu pentru uzul său personal, în vederea satisfacerii directe a unei nevoi (nu este neapărat cel care achiziționează un bun sau un serviciu, ci cel care îl folosește).
6. (loc. nom.) ~ intermediar = consumator care folosește un bun sau un serviciu ca parte a unei activități de producție.
7. (antonim) producător.

consumerism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cf. engl. consumer, consumator)

1. mișcare de mase care își propune apărarea intereselor consumatorului față de abuzurile specifice societății de consum, precum și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.