Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contexture)
1. mod de împletire a firelor unei ţesături, care definesc structura ei.
2. mod în care sunt legate între ele diversele elemente ale unui tot; înlănţuire; legătură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aphanite)
1. rocă cu granule fine, cu o contextură compactă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amiante)
1. (mineralogie) silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă; azbest.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asbeste, gr. asbestos)
1. silicat natural de magneziu, cu contextură fibroasă, neinflamabil, la fabricarea ţesăturilor şi izolatorilor termici.