Rezultate principale (Control;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contrôle)
1. verificare a unei activităţi pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire.
2. cifră de ~ = exponent care indică limitele cantitative ale producţiei; lucrare de ~ = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoştinţele elevilor şi studenţilor.
3. urmărire a funcţionării unui sistem tehnic, proces tehnologic etc.
4. supraveghere continuă (morală sau materială).
5. stăpânire.
6. dirijare a propriilor mişcări şi manifestări.
7. instituţie însărcinată cu supravegherea unor activităţi.
8. (pl.) registru de evidenţă a personalului (şi a animalelor) unei unităţi militare.
Rezultate secundare (Control;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. self-controll)
1. control asupra calităţilor şi activităţii proprii.
2. operaţie de control intern al unei maşini de calculat; self-control.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. contrôler)
2. a domina, a supune, a ţine sub control; a supraveghea.
3. refl. (despre oameni) a-şi stăpâni mişcările, manifestările.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. contrôlable)
1. care poate fi controlat, verificat.
2. pe care îl putem controla sau domina.
3. (antonime) incontrolabil, necontrolabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. controlatéral)
1. (despre leziuni, paralizii) care este localizat în jumătatea corporală opusă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kontroller, engl. controller)
1. comutator care realizează o succesiune determinată de modificări ale conexiunilor unor circuite electrice.
2. (inform.) circuit complex şi logica aferentă operării în condiţii optime a unui echipament periferic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contrôleur)
1. s. m. f. funcţionar însărcinat cu controlul unei activităţi etc.
2. s. n. aparat (automatizat) de control al bunei funcţionări a unei instalaţii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adéphagie)
1. (med.) foame excesivă, disproporționată, pe care persoana afectată nu o poate controla; bulimie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. amministrabile)
1. care poate fi administrat, gestionat, controlat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Aeronavigation)
1. ansamblul de tehnici care permit unui pilot de aeronavă să-i controleze deplasarea; navigație aeriană.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agent, lat. agens)
1. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei instituţii, întreprinderi etc. care îndeplineşte anumite însărcinări.
2. ~ diplomatic = reprezentant al unui stat în alt stat în relaţiile politice cu acesta; ~ economic = persoană fizică sau juridică care participă la viaţa economică a unei societăţi comerciale; ~ secret = cel care îndeplineşte o misiune secretă de informare; spion; ~ de circulaţie = (sub)ofiţer de poliţie cu îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice.
3. s. m. factor activ ce determină un anumit proces fizic, chimic etc.
4. ~ patogen = microorganism care determină apariţia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indică autorul acţiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al acţiunii unui verb pasiv; propoziţie completivă de ~ = propoziţie care arată acţiunea exprimată printr-un verb pasiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agoranome, gr. agoranomos)
1. (ant.) magistrat grec cu controlul pieţei, al activităţii economice a oraşului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anancastique, germ. anankastisch)
1. referitor la o idee fixă care nu este controlată de conștiință; obsesiv, obsesional.
2. psihopatie ~ă = psihopatie caracterizată prin slăbirea simţului realului, tendinţa spre anxietate, ipohondrie, nehotărâre şi impresionabilitate.