apofiză
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. apophyse, gr. apophysis „excrescență”)
Etimologie: (fr. apophyse, gr. apophysis „excrescență”)
1. proeminență a unui os.
2. ramură secundară a unei roci eruptive.
3. mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei.
4. (bot.) mică umflătură la baza capsulei.
5. (bot.) mică umflătură la vârful solzilor ovulari ai conului.