Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alphabet, lat. alphabetum)
1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convenţională, care redau sunetele de bază ale unei limbi.
2. ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinaţiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convenţional cu semnele în relief pentru nevăzători.
3. (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.
4. (fig.) minimum de cunoştinţe (necesare).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allopathie)
1. (med.) medicină convențională bazată pe administrarea de substanțe active care vizează contracararea efectelor și cauzelor bolilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fiduciaire, lat. fiduciarius)
1. adj. cu valoare fictivă, convențională.
2. monedă ~ = monedă de hârtie cu o valoare convențională și cu putere circulatorie numai în interiorul unei țări; circulație ~ă = circulație a monedei fiduciare.
3. s. m. legatar care trebuie să restituie un bun în virtutea unui fideicomis.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. formule, lat. formula)
1. expresie generală și invariabilă a unei idei, a unei relații etc. care poate fi aplicată în mai multe cazuri particulare.
2. ~ de politețe = formă convențională de exprimare, pentru a se adresa unei autorități sau unei persoane.
3. frază-tip în anumite ocazii sau la redactarea unor sentințe etc.
4. (mat.) expresie reprezentând o relație generală între mai multe mărimi.
5. reprezentare în simboluri a compoziției unei combinații chimice.
6. soluție; mijloc, mod de a face ceva.
7. parolă.
8. (chimie) ~ semi-dezvoltată = simplificare a unei formule structurale plane, în care nu sunt reprezentate legăturile cu atomii de hidrogen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. frontière)
1. linie naturală sau convenţională care delimitează teritoriul unui stat; graniţă.
3. (mat.) mulţime de elemente care limitează un domeniu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indicatif, lat. indicativus)
1. adj. care indică, face cunoscut.
2. mod ~ (și s. n.) = mod verbal care exprimă o acțiune reală.
3. s. n. denumire convențională pentru unități militare, comandanți etc.
4. (la un post de radio-tv.) semnal de identificare la începutul sau sfârșitul emisiunii.
5. ~ de apel = apelativ convențional din litere sau cifre, pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic ori radiofonic.