Dictionar

convinge

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. convincere)

1. tr. a face pe cineva recunoască un lucru, adopte o părere.
2. refl. a se încredința de ceva.
 

convingere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (convinge)

1. acțiunea de a (se) convinge; convicțiune;
2. părere fermă asupra unui lucru.
 
 
 

apostazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apostasie, lat., gr. apostasia)

1. renegare publică a unei credințe religioase, a unor convingeri.
2. răzvrătire împotriva stăpânirii.