Dictionar

Amentiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. it. amente, dement)

1. stare = stare confuzională a conştiinţei.


Apoplexie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apoplexie, lat., gr. apoplexia)

1. pierdere totală a conştiinţei, provocată de ruptura unui vas din creier, urmată de hemoragie.

2. boală a plantelor datorată căldurilor excesive, ducând la uscarea lor bruscă.


Atenţie

Parte de vorbire: s., interj.
Origine: (fr. attention, lat. attentio)

1. s. f. perceperea distinctă numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea şi concentrarea conştiinţei într-o anumită direcţie.

2. interes, preocupare, grijă.

3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate.

4. a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor.

5. dar, cadou oferit cuiva în schimbul unor mici servicii.

6. interj. fii atent! bagă de seamă!


Automatism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. automatisme)

1. activitate fără controlul conştiinţei şi fără efort voluntar; mişcare, gest, cuvânt repetate inconştient.


Conştiincios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. consciencieux)

1. care este scrupulos; care este harnic, meticulos; care își face datoria; corect, cinstit.

2. care se străduiește se conformeze cu scrupulozitate cerințelor conștiinței morale sau profesionale.

3. care este făcut cu conștiință, cu aplicare și minuțiozitate; făcut cu scrupulozitate.

4. (antonim) neconștiincios.


Delir

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. délire, lat. delirium)

1. tulburare patologică a conştiinţei, manifestată prin aiurări, halucinaţii etc.

2. (fig.) exaltare, extaz, frenezie, entuziasm excesiv.