Dictionar

aglutinină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agglutinine)

1. anticorp care se formează în sistemul reticular și limfocitar prin administrare de vaccinuri.
2. denumire dată unor substanțe specifice (anticorpi) conținute în anumite seruri, substanțe care provoacă aglutinarea, fie a anumitor microbi, fie a globulelor roșii.
 

cocțiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coction, lat. coctio)

1. fierbere, coacere.
2. fierbere a frunzelor, florilor etc. de plante medicinale pentru extragerea principiilor active conținute; medicament astfel obținut.
3. digestie a alimentelor în stomac.
 

coplanaritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coplanarité)

1. calitate a două sau a mai multor figuri geometrice de a fi conținute în același plan.
 

demucilagina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. démucilaginer)

1. a înlătura mucilagiile conținute în uleiul brut.
 

deplețiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. déplétion, lat. depletio)

1. suprimare sau micșorare a unei obstrucții, a unei piedici, a circulației fluidelor.
2. (med.) scăderea volumului de lichide, în special de sânge, conținute în întregul corp sau acumulate într-un organ sau o cavitate.
3. (med.) epuizare cauzată de pierderea unui lichid organic, în special a sângelui.
4. scăderea producției care urmează unui vârf petrolier.
 

docimazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. docimasie, gr. dokimasia)

1. mod de verificare și selecționare a candidaților la magistraturi, oratorie etc. în Atena antică.
2. cercetare a cauzelor unui deces prin examinarea organelor după autopsie.
3. disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri; docimastică (II).