abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

balon 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ballon)

1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai ușor decât aerul, la care este atașată o nacelă.
2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.
3. bășică de cauciuc foarte subțire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.
4. minge (de fotbal, de baschet etc.).
5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcațiile de regate.
6. înveliș transparent sau translucid, etanș, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.
7. vas de formă sferică pentru anumite reacții chimice (de laborator).

bonetă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bonnet)

1. scufie pe care o poartă copiii și bătrânii; tichie.
2. (mil.) acoperământ de cap fără cozoroc.

bronhomalacie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bronchomalacie)

1. (med.) termen pentru cartilajul slab din pereții tuburilor bronșice, care duce la dificultăți de respirație (de obicei, afecțiunea afectează copiii prematuri); înmuiere a bronhiilor.

bulă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bulle, lat. bulla)

1. (la romani) medalion rotund de aur purtat la gât de copiii din familiile senatoriale sau ecvestre.
2. (ant. și evul mediu) pecete de metal, bombată, care se atașa unui act pentru a-l autentifica; act oficial emis de papă sau de un suveran.

carusel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carrousel)

1. instalație din mai mulți căluți de lemn, pe care încalecă copiii și care se învârtesc pe o pistă circulară; călușei.
2. dispozitiv circular pentru manutențiune (1).
3. ~ aerodinamic = turn metalic pe un suport rotativ, pe care se poate monta un obiect profilat în vederea măsurării forțelor aerodinamice; strung-~ = strung cu axa de rotație verticală, la prelucrarea pieselor grele de înălțime mică.
4. reprezentație a unui grup de călăreți care execută o serie de mișcări de dresaj.
5. circulație intensă de vehicule în diverse sensuri.
6. (fig.) succesiune rapidă de oameni, de lucruri.