Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. acousticien)
2. profesionist care se ocupă de corectarea deficiențelor funcției auditive prin intermediul dispozitivelor mecanice și electroacustice; audioprotezist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amendement)
1. îmbunătăţire a unui proiect de lege, a unui tratat etc.; text introdus în acest scop.
2. corectare a anumitor erori sau omisiuni.
3. operaţie de îmbunătăţire a unor însuşiri ale solului, pentru recolte sporite.
4. substanţă care, încorporată solului, îi modifică proprietăţile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anallatique)
1. (optică) care prezintă analatism.
2. lunetă ~ă = lunetă stadimetrică care posedă proprietatea de analatism, permițând citirea directă a distanței de la aparat la miră, fără a necesita corectare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atriocomissuropexie)
1. corectare chirurgicală a insuficienţei mitrale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autocollimation)
1. corectare mecanică, prin intermediul unui dispozitiv, a erorii de colimaţie a unei lunete topografice.
Parte de vorbire: s.n. (franțuzism)
Origine: (fr. brouillon)
1. prima schiță înainte de corectare; ciornă mai mult sau mai puțin mâzgălită și corectată.