Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. corriger)
1. tr., refl. a (se) îndrepta, a (se) corecta.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atrioseptopexie)
1. intervenţie chirurgicală de corijare a unui defect septal interatrial.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (corect)
1. tr., refl. a(-şi) îndrepta greşelile, defectele etc.; a (se) corija.
2. tr. a regulariza curgerea unui curs de apă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. corrigible)
1. care poate fi corijat; care poate fi îmbunătățit prin corectare; corijabil.
2. care se poate supune corectarii, rectificarii; corijabil.
3. (antonime) incorigibil, necorigibil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incorrigible)
1. care nu se (mai) poate îndrepta, corija; care persistă în greșelile, erorile sale.
3. (antonime) curabil, corigibil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. incorrigibilité)
1. neputința de a se corija, de a se îndrepta.
2. caracter incorigibil (al unei persoane, al unui defect).
3. faptul de a persista în defecte, erori; persistență în greșeli.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tarsoplastie)
1. operaţie chirurgicală urmărind corijarea unei deviaţii a piciorului.