Dictionar

Rezultate principale (Cornişă,):

Cornişă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corniche)

1. partea superioară, ornamentată, a zidului unei construcţii, pe care se sprijină acoperişul.

2. mulură proeminentă care înconjură un antablament, o mobilă etc.

3. partea superioară, ieşită în afară, a unui versant sau a unui perete stâncos; pantă abruptă.

4. acumulare de zăpadă depusă de vânt în formă de streaşină, care prelungeşte o pantă sau chiar acoperişul diverselor construcţii.


Rezultate secundare (Cornişă,):

Anconă

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ancona)

1. consolă care susţine cornişa.

2. masă aşezată în altar.


Antablament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entablement)

1. element de arhitectură compus din arhitravă, friză şi cornişă, în partea superioară a unui zid, deasupra unui şir de coloane, care susţine acoperişul.


Arhitravee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. architravée)

1. cornişă care se leagă direct cu arhitrava, fără friză.


Cariatidă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cariatide, lat. caryatides, gr. karyatides)

1. statuie reprezentând o femeie care susţine o cornişă etc., ca o coloană.


Consolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. console)

1. mobilă în formă de policioară sau de măsuţă sprijinită de perete, pe care se aşază vase, statuete etc.

2. element de construcţie, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare pentru a susţine un balcon, o cornişă etc.

3. dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ.

4. (inform.) terminal al unui ordinator destinat dialogului om-maşină.


Friză 1

Parte de vorbire: s. f.
Origine: (fr. frise)

1. porțiune a antablamentului, între arhitravă și cornișă, decorată cu picturi, cărămizi smălțuite, mozaicuri sau basoreliefuri.

2. fâșie orizontală continuă, împodobită cu picturi sau sculpturi, la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete, în jurul unui vas, sarcofag etc.

3. chenar care încadrează o pardoseală de parchet.

4. ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși.