Dictionar

acetonemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétonémie)

1. prezența acetonei sau a altor corpi cetonici în sânge.
 

acetoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétose)

1. boală la rumegătoare determinată de prezența în exces de corpi cetonici în organism.
 

aglutinină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agglutinine)

1. anticorp care se formează în sistemul reticular și limfocitar prin administrare de vaccinuri.
2. denumire dată unor substanțe specifice (anticorpi) conținute în anumite seruri, substanțe care provoacă aglutinarea, fie a anumitor microbi, fie a globulelor roșii.
 

antianticorp

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antianticorps)

1. substanță în organism în urma injectării de anticorpi, care neutralizează acțiunea acestora.
 

antiblastic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiblastique)

1. (despre un ser imun) care împiedică dezvoltarea germenului corespunzător anticorpilor serului respectiv.
 

antigen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antigène)

1. substanță proteică care, introdusă în organism, stimulează formarea de anticorpi.