OK
X
corrigenda
Parte de vorbire:
s.n. pl.
Etimologie: (lat. corrigenda)
1.
listă,
plasată
în
general
la
sfârșitul
cărții,
în
care
sunt
semnalate
și
îndreptate
greșelile
de
tipar
sau
de
fond;
erată,
erratum.
addenda
Parte de vorbire:
s.f. inv.
Etimologie: (lat. addenda)
1.
anexă
la
o
lucrare,
cuprinzând
note,
texte,
diagrame
etc.
2.
~
et
corrigenda
=
addendă
prin
care
se
și
corectează
greșelile
dintr-o
lucrare.
erată
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. errata)
1.
listă
adăugată
la
sfârșitul
unei
cărți,
conținând
semnalarea
și
îndreptarea
greșelilor
de
tipar;
corrigenda.