Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cortectomie)
1. rezecţie a unei părţi din scoarţa cerebrală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. corteggio, fr. cortège)
1. şir de oameni care însoţesc o ceremonie, o personalitate marcantă; convoi, alai.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. cortes)
1. organ reprezentativ în Spania şi Portugalia feudală.
2. parlament în Portugalia (până în 1911) şi Spania.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cortex)
1. parte extremă a unor organe animale sau vegetale; scoarţă.
2. ~ (cerebral) = scoarţă cerebrală; ~ suprarenal = glandă corticosuprarenală.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. cortic/o/-, cf. lat. cortex)
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT corticalis
4. DE kortikal; auf die Rinde bezogen
6. HU kérgi, kéregre vonatkozó
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acorticisme)
1. (med.) mulțime de tulburări cauzate de disfuncția (încetarea secreției) glandelor corticosuprarenale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. adrenocorticotropin)
1. hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimulează secreţia substanţei corticale a capsulei suprarenale; corticostimulină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adrénostérone)
1. hormon al corticosuprarenalei, cu acţiune virilizantă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphasie)
1. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aldostérone)
1. hormon steroid secretat de granda corticosuprarenală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analyse, gr. analysis)
1. metodă ştiinţifică de cercetare a realităţii, bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate în părţile lor constitutive.
2. examinare amănunţită a unei probleme, opere literare, a unui text.
3. în ultimă ~ = în concluzie, ca încheiere.
4. ~ matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele şi aplicaţiile lor.
5. descompunere a unei substanţe, pentru a-i stabili compoziţia chimică.
6. ~ corticală = funcţie a cortexului prin care se desprind însuşirile generale şi cele specifice ale obiectelor şi fenomenelor.