Rezultate secundare (Cortexului;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphasie)
1. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analyse, gr. analysis)
1. metodă ştiinţifică de cercetare a realităţii, bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate în părţile lor constitutive.
2. examinare amănunţită a unei probleme, opere literare, a unui text.
3. în ultimă ~ = în concluzie, ca încheiere.
4. ~ matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele şi aplicaţiile lor.
5. descompunere a unei substanţe, pentru a-i stabili compoziţia chimică.
6. ~ corticală = funcţie a cortexului prin care se desprind însuşirile generale şi cele specifice ale obiectelor şi fenomenelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cortical)
1. al cortexului.
2. substanţă ~ ă (şi s. f.) = nume dat diverselor substanţe, înveliş exterior al unor organe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corticostimuline)
1. hormon secretat de hipofiză, care excită secreţia cortexului suprarenal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. corticosurrénalom)
1. tumoare benignă sau malignă a cortexului suprarenal, la femei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corticotrope)
1. hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimulează funcţia cortexului suprarenal.