Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anémocorde)
1. instrument muzical cu claviatură, la care sunetele sunt produse prin intermediul unui curent de aer care lovește corzile; armoniu cu corzi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entrelacs)
1. (arhit.) ornament compus din linii sau din corzi împletite, înlănţuite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aryténoïde)
1. (cartilaj mobil al laringelui) care întinde corzile vocale.
Parte de vorbire: s.n. (italienism)
Origine: (it. cello)
1. instrument muzical asemănător cu vioara, dar de dimensiuni mult mai mari și cu un timbru mai grav, pe care muzicianul îl ține vertical între picioare și ale cărui corzi le freacă cu un arcuș; violoncel.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cordage)
1. totalitatea parâmelor unei corăbii.
2. împletitură de corzi elastice (a unei rachete de tenis etc.).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dysphonie, cf. grec. dys „dificil” + phone „sunet”)
1. (med.) modificare (temporară) a timbrului şi a intensităţii vocii, adesea din cauza deteriorarii corzilor vocale; răguşeală.