Rezultate secundare (Creştinare,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. copte)
1. individ aparţinând populaţiei indigene din Egipt şi din Etiopia după creştinare, care profesa monofizismul.
2. (s. f.) limbă derivată din vechea egipteană folosită de copţi ca limbă de cult şi vorbită până în sec. XVII.