OK
X
acuzator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (fr. accusateur)
1.
(cel)
care
acuză.
2.
~
public
=
(în
unele
state)
procuror
(2)
în
procesele
criminale.
amoc
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr., engl. amok)
1.
boală
mintală
tropicală,
provocată
de
abuzul
de
stupefiante,
excitante
etc.,
manifestată
prin
tendință
la
fugă
și
impulsuri
criminale.
2.
(fig.)
izbucnire
violentă,
furie
inexplicabilă.
3.
(var.)
amok.
incrimina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. incriminer, lat. incriminare)
1.
a
imputa
cuiva
acte
criminale,
abuzuri
etc.;
a
învinui.
polițist
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (germ. Polizist)
1.
s.m.
agent,
funcționar
de
poliție.
2.
adj.
de
poliție,
polițienesc.
3.
care
își
exercită
puterea
cu
sprijinul
poliției.
4.
roman
(sau
film)
~
=
roman
(sau
film)
în
care
sunt
înfățișate
fapte
criminale;
polisier.