Dictionar

acuzator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. accusateur)

1. (cel) care acuză.
2. ~ public = (în unele state) procuror (2) în procesele criminale.
 
 

incrimina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. incriminer, lat. incriminare)

1. a imputa cuiva acte criminale, abuzuri etc.; a învinui.