Dictionar

cristalogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. cristallogénie)

1. studiul condițiilor de formare a cristalelor; cristalogenie.
2. formarea cristalelor în natură.
 

cristalogenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cristallogénie)

1. studiul formării cristalelor; cristalogeneză.
 

cristalograf, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. cristallographe)

1. specialist în cristalografie, disciplină care studiază formele, proprietățile și legile de formare a cristalelor.
 

cristalografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cristallographie)

1. știință care studiază formele și proprietățile fizice ale cristalelor.
 
 

cristalometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cristallométrie)

1. disciplină care studiază formele geometrice ale cristalelor.