Dictionar

 

aureomicină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auréomycine)

1. substanță cristalină, galbenă-aurie, folosită ca antibiotic; biomicină.
 

avertină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avertine)

1. pulbere albă, cristalină, cu gust și miros aromatic, anestezic general.
 

benzidină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benzidine)

1. substanță aromatică cristalină, folosită la fabricarea coloranților.
 
 

cianamidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cyanamide)

1. amidă a acidului cianhidric, substanță cristalină, instabilă, din care se obține melamina.