Dictionar

Atroce

Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (fr., it. atroce, lat. atrox)

1. de o cruzime care stârnește groază sau dezaprobare; sângeros, cumplit, fioros.

2. foarte greu de suportat din cauza violenței sale; abominabil.

3. care este foarte greu de suportat; insuportabil.


Atrocitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atrocité, lat. atrocitas)

1. însuşirea de a fi atroce; cruzime; grozăvie.


Barbarie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barbarie, lat. barbaria)

1. stadiu de civilizaţie înapoiată în care se află un popor, un grup, un om.

2. lipsă de respect pentru cultură şi civilizaţie; faptă, atitudine în care se reflectă o asemenea concepţie; sălbăticie, cruzime, neomenie.


Canibalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. cannibalisme)

1. practica de a consuma, total sau parțial, un individ din propria specie; atunci când se referă la consumul de carne umană de către oameni se numește și antropofagie.

2. (fig.) lipsă de omenie; sete de sânge; cruzime, sălbăticie.


Ferocitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. férocité, lat. ferocitas)

1. caracterul a ceea ce este feroce; cruzime, sălbăticie.

2. faptă crudă, sălbatică, violentă.

3. (antonim) blândețe.


Inchiziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. inquisition, lat. inquisitio)

1. instituţie ecleziastică cu prerogative judiciare şi penale, vestită prin sentinţele sale de o mare cruzime, instituită de biserica romano-catolică pentru lupta împotriva ereticilor.

2. (fig.) anchetă arbitrară, severă.